ÿþ<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>ADVERSA RES - Revista de confluente culturale</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('../imagini/matase.gif')} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="matase lang=RO"> <h2>OAMENI MICI, C&#194;ND AU FOST MARI</h2> <p class="font size_medium align_center">&nbsp;</p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> În ciuda binecunoscutului _i mult prea des invocatului conflict dintre generacii, memorialistica rmâne cea mai util form de literatur, indiferent de opiniile mai mult sau mai pucin avizate ale unor  oameni de litere . Admit c, teoretic, exist _i forme mai savante, dar ar trebui s existe _i cineva care s le scrie. Aici se pare c avem o mic-mare problem. În cazul nostru, al românilor tritori la începutul acestui secol, ar fi de neimaginat ca un tânr intelectual s nu-_i cunoasc propria-i istorie recent, s nu realizeze de unde vine, cunoscând c numai astfel poate _ti cu adevrat încotro se îndreapt. ^i totu_i& . Explicacia dezinteresului pentru trecut este multipl. Poate c, mai întâi, ar trebui precizat ce încelegem prin intelectual. Desigur, orice persoan poate avea atributele unui intelectual, indiferent de studii, de_i reciproca este mult mai probabil. Asta îns nu însemn c studile de specialitate  indiferent de domeniu  îi confera în mod implicit celui în cauz _i calitci intelectuale, în sensul c îl apropie de ceea ce se nume_te  om de cultur . Asocierea vine din trecut, când numai cei ce erau deja intelectuali sau se aflau pe acest drum, urmau studii superioare. În plus, mediul universitar însu_i îi forma ca intelectuali prin contactul cu studencii de la alte specialitci, cadre didactice, etc. Astzi, asemenea medii au disprut din România. Cât despre studiile ca atare, ele ofer doar cuno_tince de specialitate. Nici chiar absolvencii facultcilor umaniste nu sunt scutici de superficialitate în cultur, sau chiar de incultur. Am în fac un text scris de o profesoar. Probabil c autoarea se auto-consider om de cultur, pentru c opereaz în acest domeniu. Abundenca gre_elilor de tot felul îns dep_e_te ca performanc negativ tot ceea ce ar fi putut produce un inginer, ace_tia fiind renumici pentru lipsa lor de cultur. Facutcile tehnice au totu_i un filtru  dac nu de cuno_tinte de cultur general  mcar de capacitatea de asimilare a acestora. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Dar, s revenim la conflictul dintre generacii. În general, persoanele în vârst se cramponeaz de unele evenimente particulare, importante pentru ei, crora îns tinerii nu le acord atencie din convingerea c ele nu se pot repeta, de_i se repet, dar sub forme diferite. Cum gândirea abstract nu este înc punctul lor forte, tinerii nu generalizeaz, nu vd în întâmplrile particulare ale adulcilor aplicacii ale unor principii mai cuprinztoare _i, în consecinc, le neglijeaz. Pe de alt parte, btrânii nu au tactul pedagogic necesar _i trec direct la propovduirea concluziilor la care ei au ajuns dup o viac. Principiile astfel expuse ca sentince categorice nu sunt îns convingtoare. Ceea ce lipse_te este, evident, comunicarea. Iar ca dovad a repeticiei este chiar agitacia ce se produce în jurul diverselor forme de guvernare, de_i subiectul este cât se poate de vechi. Aristotel a scris un întreg tratat, aratând c societcile trec în mod ciclic prin acelea_i forme _i c, în consecinc, nu forma conteaz, ci fondul. El, fondul, este cel care asigur o stabilitate mai mare sau mai mic a guvernrii, face ca societatea s prospere sau nu. Iar pentru ca o societate s prospere este necesar ca intelectualitatea ei s lucreze în folosul societcii, iar societatea s-o urmeze. Aici apare un paradox: intelectualii sunt în mod natural orgolio_i, se concureaz între ei _i nu comunic. Mediocritatea, în schimb, colaboreaz _i înc foarte bine, dar numai pe orizontal, adic numai între cei de acela_i nivel. La nivelul rufctorilor, colaborarea este aproape perfect. În aceste condicii, este explicabil de ce în România de azi, spoliat de ptura intelectual gracie _tim-noi-cui, se descurajeaz orice încercare benefic pentru societate _i printre altele, tinerii se încurajeaz reciproc în a-_i ignora trecutul. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Iat de ce apare ca necesar memorialistica, în ciuda faptului c ea nu se bucur de interes în zilele noastre. Dar, <i>verba volant, scripta manet!</i> Este probabil ca mâine, însemnrile celor de azi s fie cutate tocmai pentru c tinerii de atunci, _i nu numai ei, vor dori s afle ce s-a întâmplat în vremea noastr. Era s scriu c, din pcate, scriu tot cei care nu ar trebui s scrie. A_ fi fcut o gre_eal. Nu, cu totii ar trebui s scrie, chiar _i torcionarii, _i poate c mai ales ei, pentru c ar putea explica de ce au fcut-o. Condicia este s-o fac cu sinceritate. Chiar _i cel mai ru dintre ri crede c acciunile lui sunt perfect justificate. Dac ar fi capabil s ne expun logica sa  fie ea _i gre_it  i-am încelege comportarea _i aproape c i-am ierta mare parte din gre_eli. ^i dac un criminal poate face acest lucru, de ce nu l-ar face un fost activist de partid, în majoritatea cazurilor bieci neisprvici pe care valul i-a ridicat atât de sus încât au uitat cine sunt. Unii chiar o fac; majoritatea îns, rmân ceea ce au fost, adic ni_te oameni mici, incapabili s-_i asume propria lor existenc. Sau chiar mai ru, merg pân acolo încât continu s mint _i încearc s-_i construiasc o nou imagine, potrivit timpului, adic fac ceea ce au fcut dintotdeauna. S-ar putea crede  _i ei cred  c pot falsifica astfel istoria în favoarea lor. Nu numai c este imposibil, dar scrierile lor nu sunt credibile _i devin ridicole datorit erorilor inevitabile pe care ei în_i_i le fac, încurcându-se în propriile lor minciuni. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Unul dintre ace_tia este de-a dreptul amuzant. Se nume_te Ion Lupu _i a scris o carte intitulat  File salvate , publicat în Editura Universitcii Transilvania din Bra_ov. Nu-l cunosc personal pe autor; relatrile mele sunt simple observacii de cititor _i au la baz doar textul oferit de autorul însu_i. C logica noastr este uneori diferit este cât se poate de firesc _i veci vedea imediat de ce. Iat o mostr: </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  M-am nscut în comuna (astzi ora_ul ) Râ_nov  Bra_ov, la 3 mai 1925. (pagina 5) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Este de presupus c aceast informacie este, pe cât de precis, pe atât de corect. În volum, mai exist _i alte informacii tot atât de precise, unele corecte, din pcate poluate de multe altele pctuind atât prin lipsa preciziei, cât _i  mai ales  prin incorectitudine _i interpretri deformate. Astfel: </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Astzi am împlinit 58 de ani&  (Pagina 140) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Conform jurnalului, se întâmpla în anul 1979. Un an mai târziu, adic în 1980, autorul ne informeaz: </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Am împlinit la 3 mai  fr nici un merit  56 de ani. (Pagina 151). </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cât modestie! Aritmetica sa este mai ciudat. Îmi amintesc c, în anul doi de facultate, la un seminar de economie-politic, asistenta ne explica cum c valoarea în aur a rublei  s zicem 0,125 - este mai mare decât a dolarului - de  numai , 0,25. Valorile sunt doar ilustrative; nu mi le amintesc acum cu exactitate. Probabil c, în lumea  speciali_tilor din domeniu, trucul era posibil. Întâmplarea avea îns loc în Institutul Politehnic, a_a c efectul a fost un hohot de râs, motiv pentru care biata asistent  altfel o femeie drguc  ne-a prsit pentru totdeauna. Cu aceast circumstanc în gând, am reconsiderat textul domnului Ion Lupu cu mai mult îngduinc, domnia sa fiind specialist în acela_i domeniu. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Uneori, erori de acest gen sunt explicabile prin neatencia autorului; altele îns prin intencia sa. Iat un exemplu din prima categorie. La redactarea unui text, se întâmpl ca autorul s considere c un anumit paragraf, sau chiar capitol, se potrive_te mai bine în alt loc, fiindc ideile avansate s-ar lega mai bine acolo. Nimic mai simplu decât s-l mute. Apar îns detalii ce trebuie adaptate atât în paragraful mutat cât _i în textul înconjurtor. Uneori, asemenea detalii scap atenciei autorului _i apar erori.  Mecanismul descris aici este frecvent în eseistic _i poate aprea chiar _i la redactarea unui roman, dar este de neconceput într-un jurnal, ori Ion Lupu î_i define_te cartea ca fiind un jurnal. O singur concluzie se poate trage de aici: jurnalul este fals. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> De altfel, erorile mencionate sunt dintre cele mai mici, aproape amuzante. Altele sunt minciuni sau deformri intencionate. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> De nacionalism categoric nu poate fi acuzat. Chiar _i la meciurile de fotbal îi repugn  nacionalismul spectatorilor. Urmatoarea afirmacie este îns de-a dreptul derutant: </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  S-a suspendat (de fapt s-a suprimat) srbtorirea unirii Principatelor. Dac cineva a regretat, nacionali_tii sunt aceia. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Se întâmpla în 1974 _i este consemnat la pagina 86. Unii prieteni mi-au repro_at în diverse ocazii c eu n-a_ fi suficient de patriot. Acum îns am început s-mi îmbuntcesc opinia despre mine însumi _i m întreb:  ce fel de român este acela care regret unirea românilor? . </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Autorul se simte obligat s ne spun câte ceva despre originea sa, de_i nu era obligat s-o fac. Este doar un jurnal, nu-i a_a? El, totu_i, sare din jurnal _i ne poveste_te, chiar de dou ori, cum c, pe la adânci btrâneci, tatl su s-a destinuit (nu _tiu de ce trebuia s fie o tain) spunându-le copiilor c ei se trag dintr-un strmo_ (eu credeam c din mai mulci) din Bucovina ocupat de Habsburgi, strmo_ ce a fugit din armata austriac în care fusese înrolat _i s-a refugiat  unde credeci?  tot în Imperiul Habsburgic, la Râ_nov, lâng Bra_ov, de_i i-ar fi fost cu mult mai simplu s coboare doar câtiva kilometri la fracii lui din Bucovina neocupat. Câteva zeci de mii, poate sute, o fcuser deja _i fr s fi fost înrolaci. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> A intrat în partid în timpul studenciei (pagina 6). Afirmacia c  a fost forcat , fiindc  srac fiind  dorea un serviciu suplimentar ca pedagog condicionat de înscrierea în partid este nu numai mincinoas, dar dovede_te c nu stia ce-i aceea srcie. Chiar dac ar exista cea mai slab urm de adevr în afirmacia sa, înseamn c s-a vândut pentru  mai pucin de doi galbeni , fr cel mai mic scrupul. De fapt, se pare c i-a fcut chiar plcere. Dup absolvirea facultcii, a fost luat în pres _i apoi ca asistent la proaspat înfiincatul Institut de Mecanic. El era îns absolvent al Academiei Comerciale, profesiune fr nici o legtur cu un institut tehnic. De altfel, dup Nacionalizare, Academia a fost înlocuit cu ASE (pe numele su de atunci Institutul de ^tiince Economice _i Planificare), unde speciali_tii în economia planificat formaci în URSS au devenit primele cadre didactice ce au _colit în continuare economi_tii de mai târziu. Obiectele de studiu pentru care a fost angajat se numeau Marxism-Leninism în anul întâi _i Economie Politic în anul doi. Ulterior, a aprut _i Socialismul ^tiincific. Pe scurt, a fost propagandist de partid cu locul de munc la Institutul de Mecanica. Mai târziu, dup ce Institutul de Mecanic a devenit Institut Politehnic _i, ulterior, Universitatea Transilvania, la noile facutci s-au predat _i cursuri de economie. Faptul c la aceste cursuri au predat economi_ti adevraci, nu l-au împiedicat s pretind _i s obcina postul de _ef de catedr, prin unirea catedrelor de  _tiince sociale cu cea de _tiince economice. Evident, pe lâng activitatea strict didactic, a avut sarcini politice diverse, fiind de fapt omul partidului în Institut. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Din pcate, afirmacia de mai sus cu privire la acuratecea sentimentelor lui non-nacionaliste nu este singular. Ion Lupu insist: </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 80  A murit Constantin Daicovici, printele dacolatriei. Un fabricant de nacionalism sordid. Moartea lui nu reprezint o mare pierdere pentru România. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 179  Revenirea lui Mircea Eliade în actualitatea viecii spirituale române_ti este o dovad a recidivei nacionalismului _i iracionalismului filozofic. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 278  Ceea ce îmi displace la Noica e închistarea în  nacional , în  românesc . </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> (Ca _i cum l-ar fi citit vreodat) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cine este de fapt Ion Lupu? Oficial, a fost un activist de partid cu funccii în cultur, membru al Comitetului Judecean de Partid, profesor de _tiince sociale, ocupând în acela_i timp posturile de conducere de la cele dou publicacii locale din epoc  ziarul  Drum Nou _i revista  ASTRA - fr s se osteneasc s scrie, ci doar s supervizeze. Cu ce s-a ocupat? Care a fost activitatea sa real? Ne spune el însu_i. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 33  Eu sunt încrcat, pân peste cap, de obligacii. Am devenit un scrib general, & ., care prime_te  sarcina de a scrie toate drile de seam, toate programele, toate telegramele _i câte _i mai câte, & ., fr s crâcneasc. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 50 Începând cu numrul din noiembrie, ASTRA nu va mai fi citit înainte de aparicie (deci cenzurat) la comitetul judecean de partid. Rspunderea  mi s-a spus  îmi revine mie, în exclusivitate. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 51  În cele din urm, s-a gsit o solucie crizei de conducre a ASTREI. Redactor-_ef adjunt: MIhai Nadin. Eu voi rspunde îns în mod indivizibil în faca biroului judecean. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b> Pg. 207  & sunt aproape zilnic obligat s scriu rapoarte, conferince, telegrame _i alte texte pentru alcii. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> În calitate de cadru didactic, se plânge în câteva locuri c studencii au obiecciuni asupra unora dintre lecciile sale, motiv pentru care se vede c s-a orientat ctre muncile agricole cu studencii, care l-au stimulat mai mult. Are numeroase relatri în acest sens. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Dac în prima parte a crcii are o aversiune aproape patologic fac de Radu Theodoru, al crui nume însocit de adjective injurioase apare aproape în fiecare lun fr ca, îns, s-i poat aduce acuzacii concrete, ctre sfâr_it, când evolucia politic în Europa de Est indica prabu_irea sistemului, cartea se constituie într-un rechizitoriu împotriva familiei Ceau_escu, dup opinia sa, singura vinovat de e_ecurile comunismului, pentru c el rmâne un adept al marxismului. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  M-am convins: marxismul nu poate fi înceles _i parcial dezvoltat decât în afara oricrui partid de oriunde. Marx a fost unul din clasicii economiei, alturi de Adam Smith, Ricardo, Malthus, etc. (Pagina 26) </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Ceea ce merit s fie notat este c printre multele lozinci strigate, n-a existat nici una despre socialism. (Pagina 264) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Se întâmpla la revolta din 1987 a muncitorilor din Bra_ov. Este o mincin neru_inat. Dimpotriv, a fost prima manifestare la care s-au rostit clar lozinci anti-comuniste. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  În fruntea noului organ a fost ales de mulcime Ion Iliescu, om politic important  simplu, omenos, modest, cinstit &  (Pagina 301) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Care mulcime? </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cultura sa general? Iat-o! </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Roma are un primar comunist. Evenimentul este considerat a doua cdere a Romei, prima fiind cea din anul 476 când a ocupat-o Attila (Pagina 108) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Gluma e bun, doar c l-a confundat pe Odoacru cu Attila, care murise demult. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  S-a adoptat noul Imn de stat. Muzica:  Trei culori cunosc pe lume . Text cu autor necunoscut, dar u_or de identificat: însu_i dictatorul, care a devenit _i poet. (Pagina 120) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Acest cântec se învca la grdinic înainte de 1944. A fost doar u_or modificat. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Aforismul apartine lui Erasm de Rotterdam ( Geniul nebuniei ). (Pagina 253) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Este vorba despre  Elogiul nebuniei , iar citatul este în franceza, de_i Erasmus l-a scris în latin _i exist traduceri destul de bune în român. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Ion Lupu este _i un poet. În aceast privinc, m declar total incompetent, fiindc am rmas la formele primitive ale poeziei clasice _i n-am reu_it s identific valoarea unui text scris mai mult pe vertical decât pe orizontal, cu semnele de punctuacie plasate aleator, adic fr nici o regul, uneori chiar fr predicat _i de obicei fr s transmit vreun gând. De acea, nu voi face aprecieri asupra poeziei sale din punct de vedere literar. O singur menciune: oricât ar fi ea de bun  dac este  lipsa modestiei îl conduce la auto-aprecieri dezagreabile. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cam acela_i lucru _i despre pretenciile sale de om de cultur, îndrgostit de muzic. Moartea lui Ionel Perlea o deplânge cel pucin de trei ori, în ani diferiti, de_i au mai murit _i alti muzicieni în acest interval. </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  A murit , acum 10 zile, Ionel Perlea. (pagina 49) </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  A murit Ionel Perlea. (pagina 58) </b></p> <p class="font size_medium align_center color_brown"> <b>  Acum zece zile a murit marele dirijor Ionel Perlea (pagina 77) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Sau un pasaj pentru a crui lectur este folositor s aveci o lmâie pe-aproape: </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_brown"> <b> Pg. 16  Uneori, cu nostalgie, m gândesc la anii adolescencei mele. Aveam un aparat de radio primitiv, cu scal rotativ. Într-o sear, pe la ora 11 se transmitea Concertul pentru dou viori _i orchesta de J.S. Bach. Cum s fac s-l ascult? Dormeam cu princii _i fracii în aceea_i camer. Mama _i tata se culcaser, dormeau. Eu ascultam concertul cu grija de a nu-i trezi. La un forte pe care, din neatencie sau din extaz , nu l-am redus ca intensitate, mama s-a trezit _i a strigat la mine </b></p> <p class="font size_medium align_left color_brown"> <b> - Culc-te, m, odat, ce faci acolo? </b></p> <p class="font size_medium align_left color_brown"> <b> - Cânt Enescu, am rostit eu cu vocea sugrumat, convins c e un rspuns imbatabil. </b></p> <p class="font size_medium align_left color_brown"> <b> Rspusul mamei a fost îns dezarmant. Adresându-se tatei, care _i el se trezise între timp, a exclamat: </b></p> <p class="font size_medium align_left color_brown"> <b> - Auzi, m, cânt Ionescu& Acesta (adic eu) s-a prostit de tot. </b></p> <p class="font size_medium align_left color_brown"> <b> - Tata a conchis:  Culc-te, m! </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Am redat pasajul pentru infatuarea ce caracterizeaz întraga carte. Pasinea pentru Bach nu se na_te fr o cât de sumar pregtire, oricât de genial ar fi copilul. În cazul de fac, este limpede c el nu dispunea de educacie muzical din familie. Mai târziu, aflm din carte c, asemenea multor parvenici cu ifose, _i-a dat copiii la scoala de muzic _i  odat cu ei  este de presupus c _i cuno_tincele tatlui s-au dezvoltat. Scena descris ca petrecându-se în adolescenc este îns pur ficciune. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Sentimentele sale? Americanii sunt du_manii omenirii. Tuturor pre_edincilor americani le asociaz epitete negative, jignitoare. Ru_ii sunt, evident, ok. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Infatuarea, obedienca fac de cei înc  pe val în contrast cu denigrarea celor  czuci îi sunt caracteristice. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Pe scurt, un om foarte mic. Bineînceles c nu este singurul _i ar fi inutil s insist. Exist _i alcii. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Un alt exemplu din memorialistica contemporan ne ofer un fost colaborator al lui Ion Lupu, recomandat clduros de ctre acesta ca  un om harnic, bun organizator , etc. Într-adevar, el este cel care, de fapt, s-a ocupat în mod concret de revista ASTRA _i se nume_te Daniel Dragan. Ion Lupu este pucin rutcios evidenciind doar calitcile lui organizatorice, fr s scoat un cuvânt despre opera sa literar, de_i Daniel Dragan a scris suficiente crci, poate chiar prea multe. Nu i-o putem lua în nume de ru. Face parte din categoria celor pucini ce puteau s publice crci, iar el a profitat. Bravo lui! Pe de alt parte, nici Daniel Dragan nu se las mai prejos _i, în cartea sa  Apel la memorie , vorbe_te despre funcciile decinute de Ion Lupu, prea multe pentru ca s mai aib timp _i de revist, ceea ce este perfect adevrat. Contribucia sa la revist este sintetizat în urmtoarele dou fraze:  Ion Lupu reu_ea s citeasc aproape tot ce aprea în ASTRA. Experienca sa politic ne-a ferit de excesele care ar fi periclitat existenca revistei. (Pagina 22) <i> À bon entendeur salut!</i> </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Fraza pentru care Daniel Drgan merit toat lauda o gsim la pagina 13. Vorbind despre Petre Slcudeanu,  revenit cu studii moscovite, prieten cu Ion Iliescu, _i numit secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor, & , <u> nu a reu_it s-_i pun în slujba colegilor bra_oveni _i a literaturii române capitalul politic dobândit printre ru_i . </u>Este o adevarat profesiune de credinc. Da, a_a ar fi trebuit s fac orice om onest în împrejurrile date. ^i totusi, au fcut-o atât de pucini... Dac Daniel Dragan a scris-o, înseamn c a gândit-o _i  din când în când  poate c a _i aplicat-o sau cel pucin _i-a propus s-o fac. Pentru aceasta, el nu corespunde titlului, în sensul c nu este un om mic, ci  dimpotriv  este chiar un om mare, cel pucin dup opinia mea _i în ciuda numeroaselor argumente opuse. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Unele argumente cin de devenirea sa, pe care încearc s ne-o povesteasc, din pcate fr succes. Venit în Bra_ov la 16 ani, deci fr studii,  cu o moned de 25 de bani _i o valiz de carton în care avea o cma_ _i o carte (A_a s-a clit ocelul de Ostrovschi), nu se ostene_te s-_i temine studiile, dar reu_e_te dup doar câtiva ani s aib dialoguri cu primul secretar al Comitetului judecean de Partid, este numit secretar al filialei Bra_ov a Uniunii Scriitorilor, iar primele _edince ale colectivului de redaccie/cenzur ale revistei ASTRA au loc în apartamentul su din Piaca Teatrului 2 (pagina 21), adic în buricul centrului ora_ului, acolo unde nici un intelectual autentic n-a primit locuic nici pân în zilele noastre. ^i totul cic ar fi pornit de la o poezie proletcultist, plin de gre_eli cum singur recunoa_te, dar publicat ca atare, pentru c  suna foarte autentic-muncitore_te. Personal, nu simceam nevoia unei asemenea justificri. Mulci au fost atunci luaci de val, iar astzi nu mai sunt deloc curios s aflu detaliile parvenirii lor, de_i pentru pedagogia eticei ar fi folositor. Întrebarea mai acut este ce au fcut dup aceea. De_i este de presupus c drumul su a fost presrat _i în continuare cu suficiente erori, în general, cred despre Daniel Dragan c  cel putin la ASTRA - s-a strduit s scoat o revist bun, ceea ce nu poate fi decât ludabil. Cât despre începutul activitcii lui, mai bine o lsa balt, dac tot n-a reu_it s fie pe deplin sincer. Mult mai interesant mi se par a fi eventualele sale amintiri ca persoan matur, dar _i aici cu condicia sinceritcii, fr de care nu putem vorbi despre memorialistic. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Ar trebui acum s dau _i un exemplu de alt natur. Cum nu-l gsesc prin apropiere  dovad c sinceritatea este rara avis in terris, am ajuns la Silviu Brucan. Oricât ar prea de ciudat, autobiografia sa, relatat în Generacia irosit, este foarte bun. Evident, ludor_enia cu rolul jucat de el _i inteligenca sa fenomenal, pe alocuri enervante, se cer trecute cu vederea, ceea ce nici nu este foarte greu pentru noi cei învcaci s citim printre rânduri. Cum îns biografia lui Silviu Brucan se confund uneori cu istoria României, lectura chiar merit. Cheia succesului este tocmai sinceritatea. Da, Silviu Brucan î_i recunoa_te o parte din gre_eli _i consider chiar firesc ca un om s-_i schimbe opiniile de-a lungul viecii. Petre bucea spunea c  Cine pân la vârsta de 28-30 de ani nu e de stânga, înseamn c n-are inim, dar dac peste 30 de ani, rmâne cu acelea_i concepcii, înseamn c e cretin . Petre bucea a fost renumit pentru exprimri dure. Dac îns înlocuim termenul <cretin> cu <ignorant>, obcinem o afirmacie cât se poate de corect. Cum Silviu Brucan n-a fost nici cretin _i nici ignorant, _i-a schimbat mentalitatea nu numai odat, ci chiar de mai multe ori. Asta nu înseamn c a devenit vreodat perfect, pentru c la o pasiune atât de mare (pentru marxism) _i remanenca este pe msur. Oricum, Silviu Brucan se situeaz la polul opus fac de Ion Lupu, pe care  _tiincele sociale marxist-leniniste nu l-au ajutat s-_i modifice mentalitatea, astfel c tot ce a încercat el s fac a fost s se  dea cu regimul , crezând c _i asta este o _tiinc. O fi, dar nu cine mult _i la momentul adevrului scorul devine brusc nefavorabil. Cât despre Marx, el a fost un evreu smecher, care a vrut s-o fac pe profetul. Trind în perioada avântului industrial, dar _i al democraciei, a apreciat c proleteriatul va fi clasa majoritar, deci va forma cel mai puternic partid _i a profecit ceea ce lui i se prea a fi inevitabil. Lenin, mai impulsiv _i mai ambicios, a luat-o înainte _i a vrut s fie el cel care realizeaz ceea ce oricum s-ar fi întâmplat. Amândoi au gre_it pentru c proletariatul n-a devenit majoritar nici azi, ba dimpotriv, numrul muncitorilor manuali este din ce în ce mai mic. În plus, ei nu înceleseser cu adevrat esenca democraciei, limitele _i posibilitcile ei, mecanismele ei de funccionare. Ceea ce vizau ei era tot o societate dictatorial:  dictatura proletariatului  o struco-cmil. Între timp, cmila a murit, iar din struc a rmas doar fundul ie_ind din nisip _i la care unii nostalgici înc mai fac mtnii. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Ceea ce îmi doresc eu acum este ca numrul crcilor bune de memorialistic din perioada comunist s creasc, pentru c numai asfel vom afla unde ne aflm _i de unde putem pleca încotro vom dori. Cine crede c poate eluda punctul de start va face mari gre_eli de strategie în alegerea _i parcurgerea drumului ctre cinta aleas, oricare ar fi ea. </b></p> <p class="font size_medium align_right color_black"> <b> Note de lector de Cristache Gheorghiu<br /> Articol publicat &#238;n Revista "Dealul Melcilor" nr. 11 (septembrie 2007) </b></p> </body> </html>