ÿþ<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>Cristache Gheorghiu, Cronica romanului De-a albii si de-a rosii de Dan Mironescu</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('../imagini/matase.gif')} p.font {font-family:arial} p.size_medium {font-size:medium} p.size_x-large {font-size:x-large} p.align_center {text-align:center} p.align_right {text-align:right} p.align_justify {text-align:justify} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} --> </style> </head> <body class="matase lang=RO"> <p class="font size_xx-large align_center">&nbsp;</p> <p class="font size_x-large align_center color_darkmagenta"><b> Dan Mironescu, De-a albii &#351;i de-a ro&#351;ii </b></p> <p class="font size_medium align_center color_forestgreen"> <b>Cronic&#259; de Cristache Gheorghiu</b> </p> <p class="font size_medium align_justify">&nbsp;</p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Avem  în sfâr_it  o carte adevrat. Ar fi trebuit poate s scriu c am gsit eu o asemenea carte, fiindc mai pot fi altele despre existenca crora nu _tiu eu. Posibil, _i m-a_ bucura s fie a_a. Oricum, numrul lor  dac exist  este atât de mic în noianul de maculatur ce apare necontenit, încât expresia  acul în carul cu fân devine palid. ^i apoi, n-am scris c nu ar exista o alta. C se scrie mult e bine; ru este c  în lipsa unei critici literare autentice  cititorii sunt vduvici de orice orientare, dar poate c este mai bine a_a. Seleccia rmâne în sarcina lor, dar devine o problema din ce în ce mai dificil în condiciile în care  ca un fcut  economia de piac _i cultura au tropisme în direccii opuse. </b> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Dar, mai întâi s spun despre ce este vorba. Se nume_te  De-a albii _i de-a ro_ii , iar autor este Dan Mironescu. A_a cum probabil bnuici, nu este un scriitor profesionist, pentru c ace_tia au spus deja ce aveau de spus _i atunci n-a_ mai fi putut afirma c abia acum a aprut o carte adevrat. Nu este îns nici un ignorant, ci un intelectual serios care  iat  are ceva de spus _i o face cu un talent neobi_nuit. De ce spun c este o carte adevrat? Poate c termenul nu este cel mai potrivit, fiindc toate crcile sunt adevrate din moment ce exist, indiferent de concinut. Vreau s spun c este o carte de care cultura român are nevoie. Aici ar trebui s stabilim mai întâi de ce anume are nevoie cultura român. Orice cultur are la baz câteva crci fundamentale care, pe de o parte au contribuit la formarea gândirii, a mentalitcii, acelui popor _i pe de alt parte au artat lumii cine sunt ei. Naciunile puternice nu numai c au artat, dar au _i impus altora cultura lor. Desigur, exist crci de ficciune, de exegez de poezie _i de multe alte feluri, dar la nivelul de baz, cel fundamental, se afl crcile ce relateaz întâmplri reale sau fictive  dar plauzibile  menite nu numai s arate, ci s _i explice mentalitatea poporului a_a cum s-a format ea în decursul anilor, ca efect al istoriei pe care a traversat-o, cu toate evenimentele ei, favorabile sau nefavorabile. Motivaciile noastre, explicacia unor fapte trecute _i modul în care vom acciona în viitor se afl într-o relacie de tip cauz-efect. Nu întâmpltor cei ce conduc lumea _tiu cum s ne manipuleze. Ei _tiu cum gândim chiar mai bine decât noi, pentru c ne cunosc trecutul trecut pe care noi în_ine uneori îl eludm, atunci când nu-l deformm din diferite motive. Trendul indic viitorul, dar parametrii lui se stabilesc prin analiza evoluciei anterioare. Sau mai pe române_te,  trebuie s _tii de unde vii ca s _tii încotro te îndrepci . </b> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cartea lui Dan Mironescu ne spune acest lucru. Perioada pe care o trateaz este cea a anilor 50 ai secolului XX, adic pucin dup cel de al II-lea Rzboi Mondial. De_i armata sovietic era înc în car, reprezentacii ei nu apar în mica localitate  un târg moldovean  unde _i-a petrecut copilria autorul. Apar în schimb oamenii noului regim impus de ei dup reguli bine _tiute. Da, este un roman autobiografic. Sub forma amintirilor din copilrie, cu aparenta naivitate a copilului, Dan Mironecu realizeaz câteva portrete excepcionale, adevrate mostre ale  omului de tip nou . De_i cartea este frumos scris  chiar foarte frumos  nu descrierile pastorale îi aduc valoarea, ci puterea de evocare a unor stri sociale complexe, modul în care mentalitcile populaciei s-au modificat în unele dintre trsturile ei cele mai profunde _i totul prin relatarea întâmplrilor de trite de un copil. Poate c tocmai de aceea, ctre sfâr_itul crcii, când copilul mai cre_te, întâmplrile sunt mai pucin relevante, dar nimic nu este perfect. </b> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Mulci autori scriu azi autobiografii în speranca c î_i vor înfrumuseca imaginea. Am citit chiar nu demult una e_uat tocmai prin lipsa sinceritcii. Cititorul, oricât de naiv _i necunosctor al realitcii ar fi, recunoa_te imediat falsul din relatarea unor evenimente ce nu se leag firesc, fapte ce nu se justifica psihologic, etc. Povestirea sincer, în schimb, ar fi fost prin ea îns_i mai convingtoare. În fond, _i cel mai aprig rufctor are justificri personale perfecte din punctul su de vedere, argumente ce îi motiveaz faptele. Forma amintirilor din copilrie i-au u_urat mult sarcina lui Dan Mironescu. Unui copil nu numai c i se poate ierta orice; aici nici mcar nu avem ce s-i repro_m. El este doar observatorul. </b> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Cartea mi s-a prut cu atât mai valoroas cu cât vine dup o lunga perioada în care am constatat _i regretat lipsa unei literaturii autentice, sincere tratând tocmai perioada care , ca popor, ne-a încercat atât de tare. Literatura are un rol cu mult mai important chiar decât documentele oficiale, citite doar de ctre istorici _i  uneori  nici mcar corecte. Literatura intra direct în con_tiinca oamenilor, o modeleaz. În plus, unele evenimente nici mcar nu sunt înregistrate. Iat un exemplu. La 23 august 1944, armata român angajat pe front a fost lsat în voia soartei, mai exact în faca armatei sovietice, care trgea în tot ce mi_c, în ciuda declaraciei noastre de întoarcere a armelor Au fost câteva zile de groaz pentru osta_ii români. Nu _tie nimeni câci au murit _i nu s-a scris nicieri despre traumele celor ce au scpt cu viac ca prin urechile acului, fugind peste munci sau clcându-se unii pe alcii pe drumurile supra-aglomerate. Iar cum majoritatea mr_luiau pe jos, au fost ajun_i imediat de ctre trupele sovietice auto-purtate. Cum tata fusese oficer  decedase între timp  prin intermediul familiilor unor fo_ti camarazi am avut prilejul s-i cunosc pe câciva dintre cei ce au scpat cu viac din acel co_mar. Cu mintea mea de copil nu încelegeam prea multe, dar mi-au rmas întiprite în minte figurile lor înc îngrozite. Evident c nu exist nimic scris despre acele evenimente dramatice în documentele oficiale. Nu numai c nu a avut cine s le scrie, dar _i dac ar fi fcut-o, avea cine s le distrug între timp. Eroii acelor întâmplri - câci mai exist  sunt astzi prea btrâni pentru ca s-o mai poat face. Foarte curând, _i cei ce au trit evenimentele ulterioare vor îmbtrâni _i ei; majoritatea deja sunt. În lipsa acestui gen de literatur, tineretul nu-_i va cunoa_te trecutul. Vom rmâne o car srac din punct de vedere cultural, o car de  moromeci . </b> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <b> Iat de ce Dan Mironescu este unul dintre primii scriitori români postbelici ce vor rmâne în istoria literaturii autentice. Regretul meu este c nu a gsit  înc  o modalitate mai eficient de publicitate, o editur cu mai multe posibilitci de difuzare, pentru c o asemenea carte merit s fie rspândit într-o msur mai mare decât suma crcilor publicate de toate editurile  mari la un loc. Nici mcar prefaca _i postfaca din interiorul crcii n-o avantajeaz. Geo Vasile semneaz prefaca _i  de_i are cuvinte de lauda  nu se entuziasmeaz. Cât despre postfac, aceasta este doar o parad de cuvinte fr logic _i mai ales fr legtur cu cartea, menit probabil s ne atrag atencia asupra erudiciei celui ce-a scris-o, dar reu_e_te contrariul, pentru c un erudit adevrat ar fi gsit ceva inteligent de spus. Eu am avut o _ans pentru c citesc întotdeauna prefecele _i postfecele la sfâr_it, tocmai pentru a nu m lsa influencat. De data aceasta, metoda _i-a dovedit din plin eficienca; altfel, n-a_ fi citit nici un rând din textul propriu-zis. M surprinde totu_i c Dan Mironescu, dup ce a scris o carte atât de bun, a acceptat o postfac ce o dezavantajeaz profund. </b> </p> <p class="font size_xx-large align_center">&nbsp;</p> <p class="font size_medium align_right color_black"> <b> Cristache Gheorghiu </b> </p> </body></html>